În ultimii ani, munca de la distanță a devenit din ce în ce mai populară. În prezent, este din ce în ce mai ușor să găsești posturi la distanță în diverse sectoare de pe piață. Mulți oameni moderni sunt obișnuiți să folosească ZOOM, Skype și alte instrumente gratuite în scopuri personale și pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu. Tot de ce aveți nevoie este o conexiune la internet pentru a lucra și nu mai trebuie să fiți legat de un anumit loc de muncă. Puteți lucra de acasă sau din orice altă locație convenabilă.
Este demn de remarcat faptul că, în ultimii ani, lumea muncii a cunoscut o adevărată revoluție în ceea ce privește munca la distanță. Înainte de pandemia Covid-19, statisticile arătau că doar 2,9% dintre angajați lucrau de acasă în mod regulat. După introducerea restricțiilor naționale, această cifră a crescut la 88% – o cifră impresionantă. Dar această tendință pe piața globală a muncii a început chiar înainte de carantină. În ultimele câteva decenii, popularitatea muncii la distanță a fost în creștere, înregistrând o creștere constantă, deși lentă. Iată o statistică simplă: în 2012, doar 39% dintre angajați își îndeplineau sarcinile de la distanță, iar în 2016, această cifră era deja de 43%.
Dacă sunteți interesat de dezvoltarea angajării moderne la distanță și doriți să aflați despre tendințele actuale în acest domeniu și despre cele mai populare tipuri de muncă la distanță, atunci ar trebui să acordați atenție acestui articol. Vom examina mai îndeaproape ce este munca la distanță, care este diferența dintre munca de acasă și munca la distanță și ce face ca modelele hibride să fie interesante.
Conținutul articolului
Un lucrător la distanță este un angajat care nu lucrează într-un birou, ci își îndeplinește sarcinile direct într-un spațiu de coworking sau în orice alt loc unde există acces la internet și la un computer. Angajații al căror unic birou este propria locuință sunt, de asemenea, lucrători la distanță. Lucrătorii la distanță care au un program flexibil de vizite la locul de muncă imediat apropiat își îndeplinesc, de asemenea, cea mai mare parte a sarcinilor la distanță. Munca la distanță este atunci când un angajat poate îndeplini sarcini din orice locație.
Munca la distanță are multe calități pozitive: productivitate crescută, un program destul de flexibil, cu posibilitatea de a lucra cu normă întreagă. În plus, acest tip de activitate are anumite dezavantaje: lucrătorii la distanță suferă adesea de o perturbare a echilibrului dintre viața profesională și cea privată. Studiile au arătat că 55% dintre angajați lucrează acasă mult mai mult decât la birou. Aceasta este o veste excelentă din perspectiva productivității, dar poate avea efecte și asupra vieții personale a angajaților, crescând probabilitatea de epuizare profesională. În plus, în unele situații, lucrătorii la distanță se pot simți izolați și pot avea unele efecte negative asupra bunăstării lor mentale. Acești factori au determinat mulți angajatori să se concentreze asupra bunăstării angajaților lor, încurajându-i să găsească un echilibru între viața profesională și cea privată.
Oricât de ciudat ar părea, munca la distanță și munca de acasă sunt concepte complet diferite, cu o linie fină între ele. De exemplu, munca de acasă implică adesea faptul că o companie ar trebui să aibă propriul birou. Același lucru este valabil și pentru liber-profesioniști. Este demn de remarcat faptul că necesitatea de a apărea periodic la întreprinderi, sedii și alte locuri oficiale este cel mai adesea asociată cu formatul de lucru la distanță.
Este demn de remarcat faptul că freelancing-ul a devenit din ce în ce mai popular în ultimii doi ani. Acest lucru se datorează faptului că mulți lucrători s-au confruntat cu disponibilizări și alte întreruperi ale carierei din cauza pandemiei. Aproape jumătate din forța de muncă din lume este acum liber-profesionistă. Platformele de freelance devin din ce în ce mai populare în 2023. Mulți lucrători apreciază beneficiile freelancingului: libertatea și flexibilitatea, precum și posibilitatea de a accepta solicitări ale clienților de aproape oriunde în lume. În plus, popularitatea platformelor de freelanceri este legată și de extinderea externalizării la nivel global. Multe industrii au planificat să își intensifice eforturile și activitățile de externalizare pentru a minimiza costurile și a crește eficiența. De exemplu, se preconizează că cheltuielile de externalizare vor ajunge la 519.000.000 de dolari în 2023.
Oricât de ciudat ar părea, incertitudinea economică deschide mult mai multe oportunități pentru freelancing. Multe companii caută să își economisească costurile financiare pe măsură ce se apropie criza economică. Prin urmare, acestea ar putea fi interesate să lucreze cu freelanceri pentru a externaliza anumite proiecte, preferându-i pe freelanceri în locul angajaților cu normă întreagă, care trebuie să fie plătiți în mod regulat.
A devenit destul de obișnuit ca colegii să nu se vadă în viața reală, ci să comunice doar prin intermediul internetului. Munca la distanță a devenit din ce în ce mai populară în ultimii ani. Angajații folosesc locațiile de la distanță pentru a răspunde la apeluri telefonice, a efectua tranzacții financiare, a pregăti comunicate de presă, a stabili obiective de vânzări, a lucra la conținutul blogurilor și a îndeplini alte sarcini directe ale postului, în funcție de poziția lor specifică.
Conceptul de partajare a locurilor de muncă este acum utilizat în mod activ de mulți. Acesta a atins dezvoltarea maximă după pandemia de coronavirus. Conceptul constă în faptul că persoanele care lucrează împreună locuiesc în diferite părți ale lumii. Aceștia pot lucra cu normă întreagă, dar programele lor diferă semnificativ din cauza fusurilor orare specifice în care locuiesc. De exemplu, în timp ce ziua de lucru începe în Australia, canadienii încă dorm adânc în mijlocul nopții. Cu toate acestea, stabilirea unui flux de lucru optim permite companiilor să angajeze cei mai buni angajați din întreaga lume, indiferent de locul în care locuiesc. Este demn de remarcat faptul că gestionarea unor astfel de grupuri de angajați este un proces destul de complex, care necesită acțiuni specifice. Dar, ca urmare, se poate răspunde nevoii de personal mai calificat.
Conceptul însuși de muncă la distanță implică organizarea unui flux de lucru în care angajații nu se deplasează la locul unde își îndeplinesc sarcinile și nu vin la locul de muncă central. Acesta poate fi un birou fizic, o întreprindere, un depozit, un magazin sau o altă locație. Este demn de remarcat faptul că anumite tipuri de muncă nu pot fi efectuate de la distanță și nu pot fi efectuate fără a se deplasa la locul de muncă. Oamenii de știință au constatat că munca la distanță se aplică doar la 44% dintre locurile de muncă. Acest lucru înseamnă că mai mult de jumătate din toate locurile de muncă posibile necesită prezența personală. Acest lucru este valabil mai ales pentru angajații din sectorul serviciilor: catering, curățenie, transport, comerț cu amănuntul și altele.
Pandemia a dus la apariția unui număr mare de lucrători la distanță care își prestează serviciile în format digital la distanță. Este demn de remarcat faptul că, pentru cei mai mulți dintre ei, munca la distanță a fost doar o măsură temporară, nu un format permanent de muncă. În plus, unele locuri de muncă sunt special concepute pentru munca la distanță. În special, cele mai bune locuri de muncă pentru munca la distanță sunt:
Cu toate acestea, munca la distanță este disponibilă doar pentru unele persoane. De exemplu, nu poți construi o casă folosind Slack. Un coafor nu poate instrui un client despre cum să se tundă prin Zoom. Multe profesii necesită contact personal. Un studiu din 2019 a arătat că doar 1% din toți lucrătorii din domeniul serviciilor au acces la munca la distanță. Aceasta este cea mai mică cifră dintre toate profesiile posibile.
Angajații aud adesea doi termeni diferiți: munca la distanță și munca flexibilă. Aceste fenomene au unele diferențe. Munca flexibilă este un model de muncă care a stârnit un mare interes. Conceptul prezentat este un concept special, cu o abordare unică în ceea ce privește distribuția timpului de lucru și a locului de muncă. Ideea este că angajații au o anumită listă de sarcini de lucru, dar își pot planifica timpul așa cum consideră necesar. Companiile care folosesc o strategie de muncă flexibilă sunt mai rezistente și se pot adapta rapid la piața modernă. Oferirea de flexibilitate personalului va crește productivitatea și îi va inspira pe angajați să dezvolte modalități noi și creative de a rezolva problemele.
Următorul este conceptul de muncă la distanță. Acest format de lucru este un precursor al muncii la distanță. În această situație, înseamnă că angajatul nu este prezent fizic la birou sau în sediul companiei, dar folosește un computer și alte mijloace de comunicare cu colegii și managerii pentru a ține legătura la locul de muncă. Munca la distanță este bine cunoscută în departamentele de marketing și de asistență pentru clienți. Cu ceva timp în urmă, mulți vânzători își foloseau telefoanele pentru a-și gestiona echipele. Acum, această practică s-a schimbat oarecum. Dar esența rămâne aceeași. Acum, chiar și unii medici lucrează de la distanță folosind instrumente speciale pentru interacțiunea la distanță.
Preferințele angajaților au un impact semnificativ asupra tendințelor de angajare. Munca în afara biroului a fost o tendință populară în ultimii ani. Unele companii iau în considerare modele de lucru hibride. Desigur, acest lucru necesită suficient timp pentru a aprecia pe deplin probabilitatea ca comunicarea virtuală să fie un substitut excelent pentru prezența personală. Majoritatea angajaților, indiferent de sex, experiență sau stare civilă, își doresc cât mai multă flexibilitate. Cu alte cuvinte, să aleagă cum și când lucrează.
Modelul de lucru hibrid presupune că acasă și la birou își joacă rolurile respective. Hibridizarea maximizează flexibilitatea, permițând angajaților să își adapteze munca în funcție de viața lor, mai degrabă decât să își adapteze viața în funcție de orele pe care trebuie să le petreacă la birou. Modelele hibride vă permit să combinați ce este mai bun din ambele lumi – flexibilitatea muncii la distanță și sociabilitatea biroului.
Munca hibridă presupune ca mediul de lucru de la birou și cel de acasă să fie optimizate în cel mai bun mod posibil pentru confortul personalului. Biroul ar trebui să fie optimizat pentru activitățile care nu pot fi efectuate de acasă. Este posibil ca angajatul să petreacă ceva timp în ambele locuri. În același timp, spațiul de acasă și cel de la birou ar trebui să fie personalizat pentru a răspunde nevoilor fiecărui angajat în parte.
Așadar, munca la distanță a fost creată ca răspuns la criză. Principala problemă cu acest format de lucru nu este faptul că este la distanță, ci că a devenit la distanță fără alegere pentru majoritatea lucrătorilor fără dizabilități din întreaga lume. Atunci când munca la distanță devine singura opțiune în timpul unei pandemii, ea devine imediat o activitate forțată, mai degrabă decât un proces care maximizează productivitatea. Desigur, nu se poate nega faptul că munca la distanță devine din ce în ce mai populară în întreaga lume. Acesta afectează o mare varietate de sectoare de angajare. Persoanele care caută un loc de muncă la distanță pot găsi cu ușurință un post într-un domeniu relevant.
Munca la distanță a ajutat companiile să regândească, să ajusteze, să testeze și să îmbunătățească formulele existente pentru a obține cele mai bune rezultate. În viitor, doar acele companii care sunt capabile să își organizeze forța de muncă vor putea avea succes. Mulți angajați sunt interesați să își desfășoare activitatea de la distanță doar cu ajutorul unui computer și al unei conexiuni la internet. În același timp, companiile trebuie să se asigure că angajații se simt cât mai implicați în procesul și viața companiei, în loc să se simtă izolați.
